Autorul lucrării, Hyodo Ryuki (Universitatea Kobe), şi coautorul lucrării, profesorul Sebastien Charnox (Institutul de Fizică, Universitatea din Paris), au descoperit că planetele gigantice din sistemul solar au inele diferite. În urma observaţiilor s-a dovedit faptul că inelele lui Saturn sunt compuse din 95% particule îngheţate în timp ce inelele lui Uranus sau Neptun sunt mai închise la culoare, ceea ce înseamnă că ar avea un conţinut mai crescut de roci.
Studiul actual s-a concentrat pe perioada numită Marele bombardament târziu, despre care cercetătorii consideră că a avut loc acum 4 miliarde de ani. Câteva sute de obiecte de mărimea lui Pluto, din centura lui Kuiper, au existat în afara sistemului solar, în spatele lui Neptun. În primă fază, experţii au calculat probabilitatea ca aceste obiecte să fi trecut prin apropierea planetelor gigant, acestea fiind distruse de forţa de atracţie a planetelor în timpul Marelui bombardament târziu. Rezultatele au dovedit că Saturn, Uranus şi Neptun au intrat în contact cu obiectele mari, de mai multe ori.
Cercetătorii au utilizat simulări computerizate pentru a investiga dezmembrarea obiectelor din centura lui Kuiper de către forţa de atracţie a planetelor gigant atunci când trec prin vecinătatea acestora. Rezultatele simulării au variat în funcţie de condiţiile iniţiale, de exemplu rotaţia obiectului, distanţa faţă de planetă. Aceştia au descoperit că fragmente care cuprind între 0,1 şi 10% din masa iniţială a obiectului au fost captate de orbita planetelor pe lângă care treceau. Masa combinată a acestora poate explica masa inelelor formate în jurul lui Saturn şi Uranus. Cu alte cuvinte, aceste inele s-au format atunci când obiecte suficient de mari au trecut pe lângă planetele gigant şi au fost distruse de forţa acestora.
Sursa: Science Daily
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: